Group decision makers making process - an analytic hierarchy approach

📝 Abstract

The paper deals with a step-wise analytic hierarchy process (AHP) applied by a group of decision makers wherein nobody has a dominant position and it is unlikely to come to terms with respect to either the weights of different objectives or expected utilities of different alternatives. One of the AHP outcomes, that is the consistency index is computed for each decision maker, for all other decision makers but that one, and for the whole group. Doing so, the group is able to assess to which extent each decision maker alters the group consistency index and a better consistency index could be achieved if the assessment procedure is being resumed by the most influential decision maker in terms of consistency. The main contribution of the new approach is the algorithm presented in as a flow chart where the condition to stop the process might be either a threshold value for the consistency index, or a given number of iterations for the group or decision maker, depending on the degree to which the targeted goal has been decomposed into conflictual objectives.

💡 Analysis

The paper deals with a step-wise analytic hierarchy process (AHP) applied by a group of decision makers wherein nobody has a dominant position and it is unlikely to come to terms with respect to either the weights of different objectives or expected utilities of different alternatives. One of the AHP outcomes, that is the consistency index is computed for each decision maker, for all other decision makers but that one, and for the whole group. Doing so, the group is able to assess to which extent each decision maker alters the group consistency index and a better consistency index could be achieved if the assessment procedure is being resumed by the most influential decision maker in terms of consistency. The main contribution of the new approach is the algorithm presented in as a flow chart where the condition to stop the process might be either a threshold value for the consistency index, or a given number of iterations for the group or decision maker, depending on the degree to which the targeted goal has been decomposed into conflictual objectives.

📄 Content

ABORDAREA IERARHIZATA A DECIZIILOR DE GRUP MARIAN DRAGOI, CIPRIAN PALAGHIANU Facultatea de Silvicultură a Universităţii „Ştefan cel Mare" din Suceava Group decision makers making process - an analytic hierarchy approach Abstract: The paper deals with a step-wise analytic hierarchy process (AHP) applied by a group of decision makers wherein nobody has a dominant position and it is unlikely to come to terms with respect to either the weights of different objectives or expected utilities of different alternatives. One of the AHP outcomes, that is the consistency index is computed for each decision maker, for all other decision makers but that one, and for the whole group. Doing so, the group is able to assess to which extent each decision maker alters the group consistency index and a better consistency index could be achieved if the assessment procedure is being resumed by the most influential decision maker in terms of consistency. The main contribution of the new approach is the algorithm presented in as a flow chart where the condition to stop the process might be either a threshold value for the consistency index, or a given number of iterations for the group or decision maker, depending on the degree to which the targeted goal has been decomposed into conflictual objectives. Introducere Gestionarea durabilă a resurselor naturale presupune, de cele mai multe ori, aşa-numitul management participativ care, la rândul lui, se rezumă la deciziile multicriteriale de grup. Metoda proceselor analitice ierarhizate 99 (PAI)3 a fost creată de profesorul Thomas Saaty [6] şi, în prezent, se bucură de un interes crescând, datorat şi faptului că a fost implementată într-un produs informatic foarte flexibil, respectiv Expert Choice. În silvicultură, metoda a făcut obiectul a două aplicații ale proceselor analitice ierarhizate [2,3], urmate apoi de un interesant studiu de caz asupra modului în care preocupările de conservare a biodiversităţii se regăsesc în fundamentarea deciziilor privind amenajarea pădurilor [4]. O altă aplicaţie interesantă a fost identificarea punctelor tari, a celor slabe, a oportunităţilor şi pericolelor (analiza SWOT4) asociate certificării pădurilor [5]. Într-o aplicaţie mai complexă [1], pe primul nivel se situează gestionarea durabilă a pădurilor, pe nivelul doi grupurile de interese de care depinde realizarea respectivului obiectiv, pe nivelul al treilea mai multe criterii de analiză iar pe nivelul al patrulea politicile forestiere alternative. Metoda constă de fapt în ierarhizarea procesului de decizie, urmată de evaluarea tuturor componentelor de pe un anumit nivel în raport cu fiecare componentă de pe nivelul imediat superior (figura 1). Prin „componentă" se poate înţelege scop final dacă e vorba de primul nivel, „obiectiv" dacă ne referim la al doilea nivel, respectiv mijloc pentru nivelul trei.

3 Termenul consacrat in literatură este Analytic Hierarchy Process (AHP). 4 SWOT este un acronim pentru „puncte tari" (strenghts, în eng.), puncte slabe"(weaknesses),
oportunități (opportunities) şi pericole (threats), considerate a fi caracteristici ale oricărei decizii pe termen lung. 100

Scopul cercetărilor

Deşi metoda PAJ permite şi determinarea gradului de coerenţă a evaluărilor ce fundamen- tează o anumită decizie, atunci când sunt mai mulţi decidenţi, cu poziţii
(ponderi) egale, este foarte posibil ca indicele de coerentă la nivel de grup
să

fie nesatisfăcător,
datorită faptului că fiecare membru al grupului evaluează diferit ponderile criteriilor şi/sau efectele alternativelor decizionale, în raport cu fiecare criteriu în parte. Motivul unei evaluări diferite nu este neapărat un interes anume, ci poate fi, la fel de bine, o percepţie diferită a riscurilor asociate procesului decizional în sine: de pildă, distrugerea habitatelor umede este percepută într- un anume fel de un biolog, şi altfel de cel ce construieşte un drum forestier: primul va avea, prin natura profesiei o atitudine prudentă în raport cu orice zonă umedă, al doilea, din contră, una de acceptare a riscului (figura 2). În astfel de situaţii aparatul matematic pe care se bazează metoda - şi, în general, orice altă tehnică de fundamentare a deciziilor - devine inutil. Problema ce se pune într-un astfel de context este aceea a armonizării evaluărilor individuale, astfel încât coerenţa evaluării colective să fie ameliorată; altfel spus, procesul analitic ierarhizat să devină un mijloc de negociere între factorii de decizie implicaţi.
O evaluare coerentă (fie a ponderii criteriilor de decizie, fie a utilităţii fiecărei variante decizionale în raport cu fiecare criteriu în parte) se realizează

Nivel 1 Nivel 2 Nivel 2 Nivel 2 Nivel 3 Nivel 3 Nivel 3 Nivel 3 Figura 1 Principiul analizei ierarhizate a
proceselor 101

atu

This content is AI-processed based on ArXiv data.